Ce s-a întâmplat cu Leul în pandemie: impactul economic, detaliat de Isărescu de la BNR

Mugur Isărescu a evitat să iasă în fața românilor și să vorbească despre impactul pandemiei asupra monedei naționale. Acum, guvernatorul BNR a făcut o excepție.

Impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic în România, accentuând dezechilibrele existente, presiunile privind deprecierea monedei naţionale şi creşterea necesarului de lichiditate, afirmă Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în deschiderea conferinţei organizată de Banca Naţională a Moldovei cu tema „Rolul unei bănci centrale în modernizarea societăţii – provocări în economiile emergente”, potrivit news.ro. Cu alte cuvinte, problemele economice ale țării noastre existau demult. Ce s-a întâmplat acum a fost că acestea au ieșit la iveală.

Isărescu a profitat de ocazie pentru a insista asupra importanței menținerii independenței băncilor centrale și asumarea obiectivului ce revine acestora. ”Acest obiectiv reprezintă elementul principal de stabilitate macro-financiară, la care se adaugă şi rolul simbolic de generator al orizontului de speranţă, atât de necesar astăzi în toate tarile noastre”, spune el.

”Ȋn România, impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând dezechilibrele existente, presiunile privind deprecierea monedei naţionale şi creşterea necesarului de lichiditate. Drept consecinţă, obiectivul imediat al băncii noastre centrale a fost să păstreze stabilitatea şi lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcţionare a finanţelor publice şi a economiei reale; concomitent, dozajul de măsuri a urmărit evitarea unei deprecieri excesive şi nenecesare a leului.

Pe un orizont mai larg, am urmărit păstrarea încrederii că echilibrele economice şi financiare sunt ţinute sub control. În acest sens şi în deplină concordanţă cu mandatul şi independenţa sa statutară, BNR a adoptat cu celeritate un pachet de măsuri proporţionale şi eficiente pentru susţinerea economiei româneşti. Dat fiind caracterul excepţional al pandemiei, BNR a colaborat mai strâns cu Guvernul României, în special cu Ministerul de Finanţe, pentru a evita un eventual conflict între măsurile monetare, macroprudenţiale şi cele fiscale”, a afirmat Isărescu.

Ca referință, între cele două bănci centrale, ale României și Republicii Moldova, există o cooperare instituţională bilaterală de trei decenii, dublată de parteneriatele strategice dezvoltate între instituţiile noastre cu sprijinul UE, FMI, Băncii Mondiale, spune guvernatorul.

Interesantă a fost și viziunea guvernatorului BNR asupra independenței băncii centrale în raport cu autoritățile guvernamentale. ”Independenţa băncii centrale o înţeleg nu ca o izolare a sa într-un turn de fildeş, ci ca o conlucrare activă, combativă, în baza legii, cu autoritatea fiscală, cu guvernul. Nu cred, din experienţă, că există alternativă mai bună la un mix echilibrat, coerent, de politici fiscale şi monetare.

Iar independenţa băncii centrale presupune răspundere (accountability) în faţa legii, a mandatului, a societăţii. Sau, ca să folosesc cuvintele lui Costache Negruzzi, banca centrală trebuie ‘să dea samă’ pentru ceea ce face. Prin afectarea independenţei băncii centrale, în favoarea unor decizii politice care urmăresc câştiguri electorale pe termen scurt, costurile reale vor fi suportate la nivel economic şi social, pe termen lung, de întreaga ţară”, precizează Mugur Isărescu.